Rolul analizei financiare

Necesitatea şi utilitatea analizei financiare ca instrument de supraveghere a activităţii şi performanţelor întreprinderii se concretizează prin impactul complex şi permanent asupra deciziilor privind opţiunile în alocarea resurselor, dimensiunea alocării, respectiv investirii şi eficienţa utilizării lor în vederea asigurării marjei concurenţiale şi a viabilităţii.
Există opinii diferite cu privire la definiţia analizei financiare. Astfel, analiza financiară este definită ca fiind “activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de dezvoltare într-un mediu concurenţial.” Analiza financiară este “un instrument deosebit de preţios de care dispun factorii de decizie pentru a cerceta şi evalua o stare de fapt din domeniul financiar contabil”“Analiza financiară conduce la un diagnostic al întreprinderii.”
Rezultatele analizei financiare se adresează administratorilor, acţionarilor actuali sau potenţiali, analiştilor financiari, participanţilor la viaţa întreprinderii, persoanelor juridice finanţatoare (bănci, organisme financiare, societăţi-mamă, alte întreprinderi), statului, precum şi altor întreprinderi susceptibile de a participa la o absorbţie sau de a face o ofertă publică de cumpărare.
Aceşti utilizatori sunt hotărâtori în luarea diverselor decizii, cum ar fi:
– decizii de gestiune a unei întreprinderi;
– decizii de cumpărare sau vânzare de titluri;
– decizii de acordare sau refuz al unui credit;
– decizii de achiziţionare totală sau parţială a întreprinderii.
Studiul financiar efectuat în întreprinderi se numeşte analiză financiară internă, care se diferenţiază de analiza financiară externă efectuată de analişti externi. Aceste analize, atât analiza financiară internă cât şi analiza financiară externă, au mai multe obiective:
– permit la intervale regulate să se facă o analiză asupra gestionării trecute, asupra realizării echilibrelor financiare, asupra rentabilităţii, solvabilităţii, lichidităţii şi riscului financiar al întreprinderii;
– stau la baza deciziilor luate atât de direcţia generală cât şi direcţia financiară cu privire la investiţii, finanţare, distribuţia dividendelor, etc.;
– constituie baza previziunilor financiare;
– servesc ca instrument de control de gestiune.
Pentru administratori, importanţa diagnosticului dat prin analiza financiară este fundamentală, deoarece aduce clarificări necesare luării deciziilor, nu numai în politica financiară ci şi în politica generală a întreprinderii. Acţionarii, persoane fizice sau juridice, sunt direct interesaţi de calculul valorii întreprinderii pentru că ei furnizează capitalul de risc. Analiza financiară are un rol deosebit în determinarea valorii economice, a forţelor şi slăbiciunilor întreprinderii, cu scopul de a evita expunerea sa la dificultăţile ce decurg din relaţiile cu alte întreprinderi mai puţin viabile.
Instrumentele analizei financiare reprezintă o metodă sau o tehnică care serveşte la:
– măsurarea eficacităţii pe plan financiar a acţiunilor trecute;
– aprecierea performanţelor financiare;
– luarea deciziilor şi evaluarea consecinţelor deciziilor asupra viitorului întreprinderii;
– evaluarea situaţiei financiare.
Instrumentele analizei financiare sunt orientate spre viitor, în timp ce instrumentele analizei contabile vizează cunoaşterea trecutului. Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi anexa la bilanţ.
În cadrul analizei financiare un rol deosebit ocupă şi informatica, deoarece cu ajutorul calculatoarelor se poate realiza o bună evidenţă a stocurilor, calculul indicatorilor, calculul echilibrelor financiare, efectuarea previziunilor financiare plecând de la anumite ipoteze, realizarea de analize de sensibilitate şi simulări, analiza şi calculul soldurilor intermediare de gestiune.
Pentru realizarea analizei financiare pot fi utilizate numeroase instrumente. Ele vor contribui la descoperirea simptomelor financiare care indică existenţa unor probleme. Deci, analistul financiar va căuta să descopere anumite simptome în momentul analizei financiare şi apoi modul de determinare a cauzelor care le-au produs.
Sursa: Lucrarea “Bilanţul contabil“ de Doina Maria Robu